Începutul Postului Mare - Lăsata Secului - este pentru catolici, printre care sunt Germanii din România, la o dată variabilă, în funcţie de Paşti. Germanii din Romania sărbătoresc schimbarea anotimpului printr-un carnaval - numit Fasching - care se organizează în Miercurea Cenuşii (este ultimul prilej de petrecere înaintea intrării în Postul Paştilor): se confecţionează măşti ce imită personaje din poveşti iar la sfârşitul petrecerii cele mai reuşite creaţii sunt premiate. Grupuri de prieteni se adună şi merg din casă în casă unde sunt serviţi cu bani dar mai ales cu gogoşi. Din vechime, catolicii practică ritul denumit Miercurea Cenuşii, în prima zi a acestui Post, care face o trimitere profundă la vremelnicia trupului omului, punându-l faţă în faţă cu moartea, simbolic, tocmai pentru a-i arăta că totul este trecător şi - în virtutea acestui lucru - are menirea de a se depărta de delăsare, uitare, păcat. Miercurea Cenuşii este un fel de angajament de purtare virtuoasă; constă în împresurarea cenuşii pe capetele credincioşilor - cenuşă care se obţine din ramurile florilor păstrate de anul trecut, de la Sărbătoarea Floriilor şi arse acum. La liturghie se omite actul penitenţial; se binecuvântează şi se impune cenuşa obţinută din ramurile de măslin sau de alt arbore care au fost binecuvântate anul precedent. Impunerea cenuşii poate fi făcută chiar şi fără liturghie; în acest caz este oportun să se facă liturghia cuvântului, adăugând o cântare la început. Celebrarea se încheie cu rugăciunea credincioşilor. Cenuşa se pune pe capetele credincioşilor prezenţi la slujbă, ca semn de pocăinţă şi de angajament de a ţine Postul cu curăţenie. Totodată, este un moment de reflecţie, de gândire a credincioşilor asupra lor, asupra a ceea ce sunt, ce au realizat în plan spiritual. Este o zi în care catolicii nu numai că reflectă asupra lor, ci în dialog cu Dumnezeu şi - asemenea lui Iov care şi-a turnat cenuşă în cap - repetă actul de penitenţă şi jurământ faţă de divinitate. Miercurea Cenuşii este zi de penitenţă pentru biserică - când se ţine abstinenţă de la carne. În afara liturghiei înmormântării, celelalte celebrări sunt oprite. Credincioşii - primind cenuşa - încep timpul destinat purificării sufletului. Prin acest semn penitenţial se exprimă condiţia omului păcătos, care-şi mărturiseşte păcatul în faţa lui Dumnezeu şi astfel exprimă voinţa unei convertiri interioare în speranţa că Domnul este milostiv cu el. Acest itinerar al convertirii sufletului îşi atinge punctul său maxim cu celebrarea sacramentului reconcilierii în zilele dinaintea Paştilor.